• Magyar
  • Román

Expoziţiile festivalului Ars HUNGARICA

2015-10-27 00:10

Asociaţia Maghiarilor din Sibiu HID a obişnuit publicul sibian cu expoziţii diverse, în cadrul festivalului cultural Ars HUNGARICA propuse atât iubitorilor de artă cât şi publicului larg.  Mulţumită frumoaselor parteneriate cu diferite instituţii de cultură Centrul Cultural Maghiar reuşeşte să surprindă de fiecare dată publicul cu artişti deosebiţi, nume celebre, lucrări de anvergură şi atractivitate. În cadrul festivalului jubiliar vor fi vernisate nu mai puţin de opt expoziţii cu tematică diferită, printre care şi cele care surprind momente din cei zece ani de când s-a înfiinţat Asociaţia HID şi de când organizează cel mai cunoscut festival cultural maghiar din regiune.

10 ani de două ori: Asociaţia HÍD & Ars HUNGARICA

Centrul Cultural Maghiar din Sibiu – str. Berăriei, nr. 2

Vernisajul expoziţilor: 5 noiembrie 2015, ora: 17,00

Motto: Înainte de toate, fapte.

kovek3 kampec4

Primul spectacol de teatru şi primul concert organizate de Asociaţia HID în 2015

În cei zece ani de când a fost înfiinţată Asociaţia Maghiarilor din Sibiu HID (membri fondatori: Guttmann Márta, Serfőző Tünde, Fám Erika, Márton Andrei, Bándi István, Serfőző Levente) organizaţia a trecut şi prin momente euforice dar a cunoscut şi momente mai grele. Inclusiv a fost pe punctul de a-si întrerupe activitatea chiar de două ori. Tenacitatea membrilor fondatori şi mai ales datorită conducerii, printre care preşedintele de onoare Szabolcs Guttmann, preşedintele Levente Serfőző şi coordonatorul de programe Gyöngyi Takács au făcut posibil ca, inerentele greutăţi şi căutări prin care a trecut asociaţia să nu conducă spre încetarea activităţii, eventual desfiinţarea acesteia.

Prin perseverenţă şi regândirea din mers a tuturor aspectelor funcţionării acum, după zece ani de la înfiinţare se poate spune că Asociaţia HID şi Centrul Cultural Maghiar din Sibiu coordonat de aceasta a devenit o instituţie reprezentativă a culturii maghiare, o punte (HID în traducere chiar înseamnă pod) de legătură între comunitatea maghiară din regiune cu alte comunităţi atât la nivel local cât şi regional, naţional chiar european.

Privind retrospectiv Asociaţia HID a fost cea care a schimbat un pic percepţia despre cultura maghiară în Sibiu şi împrejurimi, atât în rândul micii comunităţi etnice dar şi la nivel general. Bogăţiile culturale, precum şi multe aspecte legate de maghiari au devenit valori asumate nu doar de vorbitorii de limbă maghiară, dar şi de majoritatea locuitorilor din regiune. Fără doar şi poate anul 2007 şi puterea de coeziune a sibienilor din acel an, bucuria şi deschiderea pentru tot ceea ce a însemnat titlul de capitală culturală a europei au avut un impact important şi pentru asociaţie, care şi-a asumat şi a organizat toate evenimentele legate de cultura maghiară.

Datorită dezvoltării echilibrate şi fascinante a Municipiului Sibiu din ultimii ani şi asociaţia a reuşit să crească atât în valoare cât şi ca potenţial, ajungând la ora actuală să organizeze câteva festivaluri importante anual, printre care Zilele Filmului Maghiar, Zilele HUNGARIKUM sau Ars HUNGARICA şi alte nenumărate evenimente.

E greu de cuantificat în cifre realizările a 10 ani de funcţionare, însă o încercare a unuia dintre voluntari a relevat următoarele: au fost cooptaţi în diferite acţiuni peste 200 voluntari (unele persoane, localnici fiind sunt apropiaţi permanent de asociaţie, i-am numărat o singură dată), au fost organizate peste 600 evenimente culturale distincte, inclusiv cele din cadrul festivalurilor şi au fost prezentaţi publicului din Sibiu şi împrejurimi peste 4500 artişti şi invitaţi. Cel mai greu de numărat a fost publicul prezent la diferitele evenimente, însă numărul acestora este de ordinul câtorva zeci de mii. Poate nu cifrele sunt cele mai importante aspecte care contează în funcţionarea Asociaţiei HID, dar prezintă o bună bază de cuantificare a succesului, dar cea mai importantă plus-valoare adusă de aceasta este legată de redarea încrederii şi identităţii de sine micii comunităţi maghiare locale şi reprezentativitatea culturii şi valorilor maghiare în context general.

Expoziţia organizată în cel mai nou sediu al Centrului Cultural Maghiar (a patra locaţie în cei zece ani, poate cel mai dezavantajos aspect în funcţionare) propune o retrospectivă, prezentând atât evenimente şi personalităţi – mai ales culturale - care au vizitat Minicipiul Sibiu dar şi oamenii din spatele acestor realizări.

A doua expoziţie este oarecum legată de prima, însă reprezintă ţintit momente de succes şi inedite din cei zece ani de când se organizează la Sibiu festivalul cultural maghiar Ars HUNGARICA.

În cadrul vernisajului se va prezenta şi un album editat cu ocazia dublei aniversări jubiliare, apoi va fi organizată o mini-conferinţă intitulată Întâlnirea de la Sibiu în cadrul căreia se vor prezenta şi alte poze, filme retrospective, inclusiv cele primite de la televiziuni importante precum Televiziunea Română, emisiunea în limba maghiară şi Duna TV.

Orth_Ikarus_b

Ştefan ORTH: Gravură  retro, anii 70

Primăria Municipiului Sibiu, sala CIC (str. Samuel Brukenthal, nr. 2)

Vernisajul expoziţiei: 6 noiembrie 2015, ora: 12,00

Ştefan ORTH este unul dintre cei mai reprezentativi artişti ai Municipiului Sibiu. Expoziţia din cadrul festivalului cultural maghiar prezintă lucrări mai vechi ale artistului, multe dintre acestea necunoscute publicului larg. În cadrul vernisajului va fi prezentat şi albumul care apare cu ocazia aniversării maestrului şi a celei de a zecea ediţii a festivalului cultural Ars Hungarica. Expoziţia va fi prezentată de criticul de artă Dr. Olimpia Tudoran Ciungan.

Ştefan Orth s-a născut în Europa Centrală în satul Nagyszékely. În anul 1962 absolvă Şcoala de Meserii din Oradea, secţia ceramică-fină şi sobar; în 1967 îşi dă bacalaureatul la Liceul de Artă din Oradea, în 1971 licenţa în teologie isr în 1976 obţine licenţă în arte plastice la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti. Între anii 1971-1972 studiază bizantinologia la Institutul Teologic Ortodox din Bucureşti. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România (membru în consiliul naţional şi preşedinte al Filialei Sibiu între anii 1998-2006). Este, de asemenea, co-fondator şi membru al breslei Barabás Miklós. A organizat peste 60 de expoziţii personale în ţară şi în străinătate, a participat la numeroase saloane, bienale şi trienale naţionlale şi internaţionale expunând desene, gravuri, picturi şi lucrări de grafică aplicată. Este Cetăţean de Onoare al Sibiului şi titularul Premiului de Excelenţă al Ministerului Culturii, a primit distincţia Ordinul de Merit în rang de Cavaler al Ungariei în anul 2013 de la preşedintele Áder János.

orth_istvan_nf-20130506_b_b

"Caracterul decorativ al lucrărilor definesc un afişist, iar simbolistica elementelor componente prezintă teologul contemplativ, iar claritatea gravurilor în aquaforte evocă figura muzeografului riguros. Compoziţiile sale au un umor subtil, cu metafore plurivalente şi cu multe înţelesuri; combinaţia elementelor grotescului suprarealiste şi totodată clasice prezintă o mitologie proprie şi originală. În mod paradoxal imginile nu sunt construite pe virtuozitatea desenului, ci pe exactitatea calmă şi obiectivă a formelor stilizate şi bine conturate. Cu totul că în compoziţie apar mai multe simboluri suprapuse, mesajul transmis este unic şi bine definit." -

Molnár Dénes

 Manfai_Kodaly__Szent_Istvan_ter_b

MÁNFAI György: Paralele Sibiu – Pécs

Turnul Sfatului (Piaţa Mică, nr. 2)

Vernisajul expoziţiei: 6 noiembrie 2015, ora: 13,00

Deținător al premiului EFIAP acordat fotografilor, Mánfai György declară că a avut ocazia să facă mult mai puține fotografii în Sibiu decât și-a dorit, de aceea selecția pentru această expoziție a făcut-o din doar câteva sute de poze. Expoziția prezintă paralele între cele două orașe foste capitale culturale europene, ne prezintă varietatea coloristică şi culturală a celor două municipii.

Mánfai György este un artist fotograf cu multiple premii primite de-a lungul carierei sale, recunoaşteri naţionale cât şi internaţionale.

 forster_jakab_03_b

FORSTER Jakab - Sachsenland

Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu (str. G-ral Magheru, nr. 1-3)

Vernisajul expoziţiei: 6 noiembrie 2015, ora: 14,00

„Cu artistul Forster Jakab m-am întâlnit acum doi ani în centrul Sibiului, picta. La auzul conversaţiei în limba maghiară, s-a oprit din actul de creaţie şi m-a abordat. Apoi ne-am dat întâlnire după apus. Şi s-a făcut foarte târziu când ne-am despărţit. Am simţit din acea zi că îl vom expune la Sibiu” – povesteşte directorul festivalului Ars HUNGARICA. Expoziţia va fi prezentată de criticul de artă Dr. Olimpia Tudoran Ciungan.

Foster Jakab vizitează regiuni, oraşe, locuri pentru a picta clădirile de referință și mediul înconjurător al acestora. Acesta este cel de-al treilea an în care a poposit şi în Transilvania. La Sibiu a fost în anul 2013, apoi au urmat Sighişoara şi Braşov. Anul acesta a pictat la Rîmetea şi în Municipiul Cluj. Mottoul său “aproape de oameni, aproape de lume” arată faptul că nu doreşte să picteze doar clădiri neînsufleţite, ci şi lumea care le înconjoară. În anii următori artistul doreşte să continue călătoria dar şi să revină cu expoziţii în locurile vizitate.

Pictorul Foster Jakab s-a născut în anul 1947 la Gyönk, judeţul Tolna, Ungaria. Activitatea sa artistică începe cu desenul şi astfel pune bazele imaginaţiei sale artistice pe hârtie. Spre colorism merge pe drumul pastelurilor, această tehnică se îmbogăţește apoi cu guaşe, acryl şi ulei, ajungând în final la tehnica folosită acum. Pictează exclusiv în natură în toate cele patru anotimpuri ale anului, în 8 – 10 locaţii pe an, până acum în aproximativ 60 de locuri diferite. Atenţia lui este captată în parte de natură, de liniştea şi măreţia acesteia, iar de cealaltă parte este interesat de zonele construite și de expresivitatea acestora.

 Vargyas Ildiko_03_kocka_b

Vargyas Ildikó: Cărţi de joc: Haiducii

Casa Hermes – Sala Studio (Piaţa Mică, nr. 11)

Vernisajul expoziţiei: 6 noiembrie 2015, ora: 15,00

Originea cărţilor de joc se pierde în negura vremii, dar cu siguranţă trebuie căutată în Asia. Din scriptele cronicarilor aflăm că acestea au ajuns în Ungaria în secolul XV, pe vremea lui Mathias Rex şi au devenit foarte repede jocul preferat al nobilimii maghiare. Acestea au fost confecţionate din diverse materiale, folosindu-se diverse nuanţe coloristice şi s-au răspândit în foarte scurt timp şi la nivelul cetăţenilor de rând. În Ungaria, dar şi în ţara noastră s-au răspândit cărţile confecţionate în sistemul coloristic nemţesc. De pe la mijlocul secolului al XIX-lea au devenit la modă aşa zisele cărţi Tell, care au fost prima oară confecţionate în atelierul din Budapesta al lui Schneider József, primindu-şi astfel numele de cărţi ungureşti. Succesul acestora s-a datorat prezentării în oglindă a personajului reprezentat pe cărţi.

Aruncând o privire pe istoricul fabricaţiei acestora, constatăm că figurinele reprezentate sunt culese din preocupările principale ale vremurilor respective.

Seria cărţilor cu haiduci, o idee originală aparţinând chiar artistei Vargyas Ildikó conţine 32 de elemente, realizate în stilul coloristic nemţesc, cu cifre romane şi reprezintă haiducii ungariei din secolul al XIX-lea.

Expoziţia va fi prezentată de muzeograful Mirela Creţu, director al muzeelor pavilionare al Complexului Naţional Muzeal Astra din Sibiu, în prezenţa artistei.

 hazafelĂŠ.._b

Vargyas Ildikó: Memento

Turnul Sfatului (Piaţa Mică, nr. 2)

Vernisajul expoziţiei: 7 noiembrie 2015, ora: 11,00

Mi-am pus de foarte multe ori întrebarea dacă se pot înțelege creaţiile artistice moderne şi dacă nu, cum pot fi interpretate acestea? În 15 octombrie 2013, în drum spre expoziţia Memento a lui Vargyas Ildikó, expusă la Casa Maghiară Pannon din Pecs, temerile mele deveneau tot mai puternice: ce se va întâmpla dacă ceramica colorată cu forme abstracte încadrată în lemn nu mă va entuziasma?

Dar după ce am intrat pe uşă am aşteptat cu nerăbdare terminarea vernisajului, pentru ca în sfârşit să stau faţă-n faţă cu lucrările acesteia. În loc de pictură pe pânză, am întâlnit ceramică pe lemn. Inovaţia fantastică a expoziţiei este că aceste exponate pot fi atinse, trebuie atinse de vizitatori pentru a-şi putea face o imagine şi o părere completă despre aceste minunate exponate. (Bende-Pintér Anita)

Artista Vargyas Ildikó, s-a născut în 27 octombrie 1980, la Joseni – jud. Harghita, iar cunoştinţele de bază în domeniul artistic le-a învăţat la Liceul de Muzică şi Arte Plastice Nagy István din Miercurea Ciuc, unde a absolvit secţia pictură. În anii studenţiei s-a ocupat de artă şi pedagogie la Kaposvár şi Szeged în Ungaria. A absolvit Facultatea de Teologie la Pécs. În prezent studiază Terapie prin artă la Facultatea de Arte Plastice din Pécs, în paralel predă desen şi comunicare virtuală la Facultatea de Informatică Pollack Mihály. În timpul liber creează şi participă activ prin consiliere artistică la munca colecționarului csangău Berecz András din Gheorgheni.

 Makrai_penzek_02   Makrai_penzek_01

Makrai Zsuzsa: Talere, Ducaţi şi Bănuţi

Galeria Bisericii Reformate (str. Mitropoliei, nr. 9)

Vernisajul expoziţiei: 8  noiembrie 2015, ora: 11,00

Una dintre cele mai interesante spaţii de expunere din Sibiu a devenit Galeria Bisericii Reformate. În cei câţiva ani de funcţionare, atunci când uşile bisericii se deschid publicului larg vizitatorii descoperă surprinşi expoziţii de o reală atractivitate şi calitate. După slujba religioasă de duminică, în cadrul festivalului Ars HUNGARICA artista invitată să expună în acest spaţiu baroc chiar aduce lucrări care să rememoreze acea perioadă. Expoziţia de ceramică emailată Talere, Ducaţi şi Bănuţi a artistei Makrai Zsuzsa din Ungaria ne duce în epoca lui Bathory, atunci când valorile materiale se exprimau prin aceste elemente. În expoziţia adusă la Sibiu ne vom întâlni cu banii din Transilvania secolelor XVI – XVII şi este demn de remarcat faptul că din cuvântul taler a fost creat numele dolarului. Artista dezvoltă armonios şi prezintă într-un mod prietenos emailurile copii fidele cu textele explicative ce însoţesc expoziţia.

 15 ev epiteszet_b

15 ani de învăţământ de arhitectură la Miercurea Ciuc

Sala Thalia

Vernisajul expoziţiei: 8 noiembrie 2015, ora: 18,00

Şcoala de artă din Miercurea Ciuc.

Începând din 1999  în Liceul de Arte „Nagy István” din Miercurea Ciuc există specialitatea de arhitectură formând o clasă independentă sau fiind un grup  dintr-o clasă de arte plastice. Admiterea în clasa a IX-a, care de altfel se bucură de un număr mare de candidaţi, testează capacitatea de a desena, vederea în spaţiu şi cunoştinţele de matematică

Arhitectura este o artă având responsabilităţi sociale şi nu în ultimul rând este o activitate creativă. Oriunde în lume învăţământul superior de arhitectură se desfăşoară în facultăţi separate, în cadrul universităţilor tehnice sau de artă, este o formare de cinci sau şase ani de studii, urmate în România de doi ani de stagiu obligatorii.

Formarea liceală din domeniul arhitecturii îşi are locul în cadrul educaţiei artistice. Scopul este o formare vizuală complexă, care dezvoltă creativitatea şi sensibilitatea faţă de mediul înconjurător. Tinerii noştri absolvenţi îşi continuă studiile  într-una din facultăţile de arhitectură, arhitectură de interior, arhitectură peisageră, urbanism, restaurare, design, moda, scenografie, design grafic, arte aplicate, grafică, pictură, sculptură, foto-video, construcţii, istoria artei sau filologie, medicină, ştiinţe sociale, psihologie, diverse tipuri de inginerie şi alte specializări. Pentru cei care mai târziu vor desfăşura activităţi creative, această formare înseamnă o  baza serioasă. Acest lucru este demonstrat şi de rezultatele deosebite ale elevilor noştri la  universităţi, unde în timpul anilor de studii primesc premii semnificative pentru munca lor, iar cei mai mulţi dintre ei se întorc acasă după absolvire.

Educaţia arhitecturală este desfăşurată de arhitecţi practicanţi, fiecare dintre ei  predă pentru o clasă, lucrează cu elevii până la examenul de certificare a competenţelor profesionale. Curriculum-ul permite abordarea individuală a temelor, astfel încât pot exista diferenţe în funcţie de personalitatea profesorului arhitect. În munca profesorilor aspectul comun este existenţa sarcinilor practice având ca scop încurajarea  creativităţii elevilor. Cunoştinţele dobândite din disciplinele cum ar fi istoria artelor şi arhitecturii, istoria civilizaţiei şi culturii, geometrie descriptivă, perspectivă, desen, teoria culorilor, pictura, sculptura, crochiu, arta scrisului sunt sintetizate la orele de arhitectură. Cele mai spectaculoase şi mai interesante  manifestări practice sunt taberele de specialitate pe timpul verii.

Máthé Klára Krisztina

 
 
 
Oldal teteje